Au trecut abia vreo doua-trei luni de cand am "repornit" blogul, cu motoarele bine incalzite, iar reactiile apar, apar din ce in ce mai multe, inca un semn ca merita micul efort.
Pe timpul când bananele şi portocalele erau obiecte de idolatrizare, ciocolata chinezească Lucky un prilej de vervă poleită şi blugii un icon de nobleţe occidentală, noi, kinderii acelor anotimpuri dogmatice ne înfruptam din corcoduşii devastaţi timpuriu, ne cotonogeam pentru mingea de 35, visam sa fim la fel ca Sandokan, inventam sisteme de eludare a matricolei şi ne hlizeam ambiguu la reviste Bravo în limba germană. Ne culturalizam cu "Gala desenului animat" (sâmbata, la 2), primeam cadouri cărţile lui Jules Verne cu coperta tare de carton, parcă să ne susţină întreaga imaginaţie, şi răsfoiam lunar, când ne sosea abonamentul de la şcoală, o revistă ce ne povestea ce bravi suntem ca pioneri: Cutezătorii.
Despicând rapid paginile cu faptele de vitejie petrecute pe ogoarele patriei, livezi sau uzine, ajungeam spre mijlocul revistei unde începeau şaradele de care aveam nevoie: jocuri cu "uneşte punctele cu linii", rebusul pe teme istorice, glume spuse de intelectuali celebri şi.....marea provocare: BD-urile, cu poveştile lor spuse pe scurt, forţându-ne să ne aliem personajelor admirate, ne pliam pe eroi şi ne urcam pe cai alături de ei. Creioanele şi peniţele lui Pompiliu Dumitrescu, Puiu Manu, Livia Rusz, Nicu Russu, Virgil Tomuleţ, Valentin Tănase, Nic. Nicolaescu, Albin Stănescu şi mulţi alţii ne-au fost "praştii" ce ne-au catapultat într-o altă lume, a posibilului magic.
Acest remember, scris cu un oarecare extaz, a fost provocat de apariţia în spaţiul online a acelor poveşti ce ne înveleau realitatea într-o savoare afectivă.
Un pasionat al revistei Cutezătorii a decis să împărtăşească foştilor copii, ce au "iernat" într-un iglu roşu, acele alegorii desenate, nu ca un act nostalgic, ci ca o reîntoarcere la o afecţiune probabil uitată.
Pentru toţi, foşti şi actuali bedeofili, înainte, fiţi Cutezători. Avanti!
multumesc! >> http://caricaturi-dum-dum.blogspot.com
Pe timpul când bananele şi portocalele erau obiecte de idolatrizare, ciocolata chinezească Lucky un prilej de vervă poleită şi blugii un icon de nobleţe occidentală, noi, kinderii acelor anotimpuri dogmatice ne înfruptam din corcoduşii devastaţi timpuriu, ne cotonogeam pentru mingea de 35, visam sa fim la fel ca Sandokan, inventam sisteme de eludare a matricolei şi ne hlizeam ambiguu la reviste Bravo în limba germană. Ne culturalizam cu "Gala desenului animat" (sâmbata, la 2), primeam cadouri cărţile lui Jules Verne cu coperta tare de carton, parcă să ne susţină întreaga imaginaţie, şi răsfoiam lunar, când ne sosea abonamentul de la şcoală, o revistă ce ne povestea ce bravi suntem ca pioneri: Cutezătorii.
7 comentarii:
"răsfoiam lunar" - Pardon! Săptămânal! Luminiţa era revistă lunară. Cutezătorii era săptămânală. Luminiţa era cam pentru şcoala primară, Cutezătorii - pentru gimnaziu.
aveti dreptate. mea culpa. textul a fost scris fugitiv, intr-o stare efervescenta, posibil sa mai existe erori.
Felicitari pentru ideea acestui site! De mult nu am mai avut pielea asa de infiorata. Am vazut BD pe care nu am mai sperat vreodata sa le reantalnesc...Aplauze inca odata!
multumesc, ma bucur ca ati dat de ele, sunt pentru "cutezatori"!
O adresa pentru cei interesati de benzile desenate de dinainte de 1989
(in primul rand "Luceafarul Copiilor"; din pacate nu e si "Cutezatorii", in afara de un episod din
"Dan Buzdugan"- seria originala ilustrata de Livia Rusz):
http://z8.invisionfree.com/Pif_Gadget/index.php?showtopic=14&st=15
http://z8.invisionfree.com/Pif_Gadget/index.php?showtopic=14&st=30
http://z8.invisionfree.com/Pif_Gadget/index.php?showtopic=14&st=45
pfff, "coltii sacalului", am si uitat de desenele astea, cu ele am crescut! Multumesc pentru linkuri!
e dupa un roman de N. Franculescu, aparut la editura Albatros in 1975 (merita citit la orice varsta).
Altel, "http://z8.invisionfree.com/Pif_Gadget/" e un site interesant, o sa gasiti benzi desenate pre-'89 pe mai multe pagini acolo..
cu ganduri bune,
Eugen
Trimiteți un comentariu